BLOGUL ACTIVITATILOR EXTRACURRICULARE

 

Paştele este cea mai importantă sărbătoare a creştinătăţii şi s-a sărbătorit pentru prima dată în jurul anului 1400 înainte de Hristos. Deşi Paştele este cea mai importantă sărbătoare a creştinătăţii şi reprezintă Învierea mântuitorului Iisus Hristos, aceasta a fost mai întâi o sărbătoare iudaică (cuvântul ,,Paşte” îşi are etimologia în cuvântul ebraic ,,pesah”, care înseamnă ,,trecere”) şi simboliza eliberarea evreilor din robia egipteană şi trecerea prin Marea Roşie, pe pământul făgăduinţei.

 (Militaru Ionela, cls. a V-a, Şcoala Gimnazială ,,Spirea Sorescu” Zamfira

 

Paştele este cea mai importantă sărbătoare creştină care comemorează evenimentul fundamental al creştinismului, Învierea lui Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, după răstignirea sa din Vinerea Mare. Paştele creştin are o durată de 40 de zile, cuprinse între sărbătoarea Învierii Domnului şi sărbătoarea Înalţării Domnului. Primele trei zile din cele 40 de zile pascale sunt zile de mare sărbătoare.

( Zinca Sorina, cls. a V-a, Şcoala Gimnazială ,,Spirea Sorescu” Zamfira)

 

O semnificaţie foarte importantă o are Joia Mare din Săptămâna Patimilor. Din această zi ţăranii încetează lucrul la câmp şi se concentreaza asupra casei, a curţii pentru că totul trebuie să fie curat. Tot în Joia Mare femeile încep să vopsească ouăle. Potrivit tradiţiei, la miezul nopţii dintre sâmbătă şi duminică, oamenii se trezesc din somn în bătaia clopotelor. Se spală cu apă curată, îşi pun haine noi, iau câte o lumânare şi pornesc către biserică.

(Marin Ana Maria-cls. a V-a- Şcoala Gimnazială ,,Spirea Sorescu” Zamfira)

 

Tradiţia spune că ouăle ce urmează să fie înroşite de Paşti trebuie adunate din cuibar în miercurea din cea de-a patra săptămână a Postului Mare, pentru că nu se vor strica.  Chiar dacă ouăle sunt strânse în ,,Miercurea Paresimilor”, vopsitul lor se face în joia sau sâmbăta de dinaintea Paştelui şi niciodată vinerea.

 Deoarece oul roşu este purtătorul unor semnificaţii profunde legate de Învierea Lui Hristos şi de reînnoirea naturii, fiind văzut ca un simbol primordial, sămânţa vieţii,  creştinii s-au ostenit să-l încondeieze, desenând cu ceară motive decorative ancestrale, de o rară frumuseţe.

( Stanculeţu Bianca, cls. a V-a,  Şcoala Gimnazială ,,Spirea Sorescu” Zamfira)

                                                                                          

Încondeierea ouălor este practica apărută odată cu creştinismul . Conform unor date, pietrele cu care a fost lovit Iisus Hristos s-au transformat în ouă roşii. Potrivit altor informaţii, sângele picurat din Trupul Mântuitorului a colorat coşul de ouă pus de Fecioara Maria la picioarele fiului său.  Încondeierea ouălor pe teritoriul ţării noastre a fost menţionată prima dată în câteva documente din secolul al XVIII –lea. Aproape în întregime era o ocupaţie a femeilor. Ele obţineau culorile în mod natural din flori, plante, fructe de pădure.

( Manole Ştefania,cls. a V-a,  Şcoala Gimnazială ,,Spirea Sorescu” Zamfira)

 

Încondeierea sau ,, impistritul “ouălor reprezintă un obicei străvechi în tradiţia românească. Oul încondeiat ne transmite bucurie, uimire, smerenie şi împăcare. Încondeierea ouălor în Bucovina datează de foarte mult timp, metodele fiind păstrate din generaţie în generaţie. Se crede că oul roşu ne fereşte de rele. Pe ouăle încondeiate  se desenează , în general, simboluri vegetale, religioase, geometrice sau motive folclorice: spicul, soarele, frunza şi, ca o reconfirmare a creştinătăţii româneşti, crucea.

( Nica Diana, cls. a V-a,  Şcoala Gimnazială ,,Spirea Sorescu” Zamfira)

 

Semnificaţia culorilor cu care sunt încondeiate ouăle este următoarea: roşu semnifică viaţa,sângele, negrul reprezintă fertilitatea, pentru că pământul negru este bun pentru agricultură, galbenul reprezintă soarele, lumina şi ospitalitatea, verdele reprezintă prospeţimea, speranţa, reînvierea naturii, albastrul cerul senin şi sănătatea. Liniile desenate pe ouă nu sunt întâmplătoare. Linia verticală simbolizează viaţa, cea orizontală moartea, linia uşor ondulată , apa şi purificarea, linia pe care sunt inserate  dreptunghiuri înseamnă gândirea şi cunoaşterea, spirala semnifică eternitatea, iar dubla spirală semnifică legătura dintre viaţă şi moarte.

(Petrache Iulia, cls. a V-a, Şcoala Gimnazială ,,Spirea Sorescu” Zamfira)

 

Ciocnitul ouălor de Paşte se face după reguli bine ştiute. Persoana mai în vârstă ciocneşte primul oul ţinut în mână de o persoană mai tânără şi rosteşte „Hristos a Înviat!”, iar celălalt îi răspunde cu „Adevărat a Înviat!”.  Mielul de Paşte este un alt simbol al acestei sărbători creştine şi reprezintă simbolul lui Iisus. Ca şi Mântuitorul, mielul este o jertfă adusă creştinătăţii. Mielul este şi mâncarea tradiţională de Paşte şi este pregătit după mai multe reţete, în funcţie de zonă.

(Florea Simona, cls. a V-a, Şcoala Gimnazială ,,Spirea Sorescu” Zamfira)

 

În unele zone ale ţării, există tradiţia ca în dimineaţa de Paşte, întreaga familie sa îşi spele faţa cu apă nouă, în care se pune un ou roşu. Există astfel credinţa ca cel care se spală în această apă va fi tot anul frumos şi sănătos ca un ou roşu. Cojile ouălor mâncate de Paşte sunt păstrate şi puse apoi în brazdă pentru ca pământul să fie roditor.

(Furtună Justin, cls. a V-a, Şcoala Gimnazială ,,Spirea Sorescu” Zamfira)

 

Pagină realizată de prof. Luciana Nica

 

 

 

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Nor de etichete

%d blogeri au apreciat asta: